TIMIŞOARA 800 ESTE O RUŞINE!
Luni, 26.03.2012, a avut loc la Primãria Timişoara lansarea unei emisiuni de mãrci poştale aniversare cu titlul: "Timişoara – 800 de ani de atestare documentarã". Manifestarea a fost giratã de preşedintele-director general al Romfilatelia SA, Cristina Popescu şi primarul Gheorghe Ciuhandu.
Evenimentul este o nouã ruşine – a câta oare? – pentru oraşul Timişoara!
În anul 1966, Timişoara a sãrbãtorit 700 de ani de la atestarea sa documentarã iar în 2012, dupã doar 46 de ani, aniverseazã deja 800 de ani! Suntem unici în lume prin neruşinarea noastrã!
Este inadmisibil ca unei societãţi specializate în emiterea şi comercializarea mãrcilor poştale româneşti sã i se permitã sã mistifice, dupã propria ignoranţã, istoria urbei noastre.
Toate posibilele "atestãri" documentare ale unui castru, cetate ori vreun alt fel de fortificaţie a Timişului (numitã mai apoi Temesvár / Timişoara) în anii 1138, 1177, 1183, 1203 ori 1212 sunt ori indirecte (şi, deci, extrem de discutabile şi nesigure!) ori fanteziste iar prima atestare documentarã sigurã a urbei noastre trebuie acceptatã a fi cea din anul 1266 (vezi mãcar comentariul meu despre vârsta municipiului Timişoara din cadrul studiului Falsele denumiri ale oraşului Timişoara). Iar "cetatea" Timişului nu are cum sã fie cu mult mai veche!
În vara anului 1241, fugind din faţa urgiei mongole, magister Rogerius din Apulia1, un prelat italian, se refugiazã de la Oradea spre sud-vest, înspre regiunea Mureşului inferior / Banat. În "Cântecul de jale"2 scris mai târziu, Rogerius aminteşte şi de localitãţile distruse de mongoli în aceastã zonã, pe care el le vãzuse ori de care auzise: Arad (Orod), "marele oraş Nova Villa, al cãrui nume fusese Perg3, în care erau adunaţi oameni din şaptezeci de sate", Cenad (Chanadinum ciuitatem) şi mãnãstirea din Igriş a Ordinului Cistercian (monasterio Egres Cistercensis ordinis), "în care se strânseserã ca într-o fortãreaţã întãritã soldaţi şi multe doamne", dar nu suflã nicio vorbuliţã despre vreo "cetate" a Timişului. Aceastã omisiune ne indicã faptul cã o "cetate" a Timişului nu exista încã în anul 1241 (pentru cã dacã ar fi existat deja ar fi adãpostit, la rândul ei, "soldaţi şi multe doamne"!). Deci, în timpul regelui ungar Bela al IV-lea s-a construit un castrum, care, în timp, va deveni oraşul Timişoara, dar acţiunea a avut loc dupã anul 1242 (probabil chiar dupã 1247!).
Istoria oraşului nostru este destul de falnicã şi bogatã şi nu are nevoie de "înfrumuseţãri" artificiale prin minciunã deliberatã şi propagandã (chiar dacã 2012 este un an electoral!).
Subiectul primei atestãri documentare a oraşului Timişoara este unul foarte complex şi controversat4. De aceea, el nu trebuie lãsat pe mâna ... filateliştilor!
1. Rogerius din Apulia sau Ruggero di Puglia (it.), [* ~1205, Torremaggiore, Apulia; † 14.04.1266, Split]; din 1249 episcop de Split/Spalato.
2. Carmen Miserabile super Destructione Regni Hungariae per Tartaros.
3. i.e. localizat la nord de satul Peregul Mic ori între Tótkomlós (Békés megye, HU) şi Mezökovácsháza, (Békés megye, HU), la sud de satul Kaszaper (Békés megye, HU), pe malul drept al "Izvorului uscat" (i.e. Száraz-ér) sau la Nãdlac?
4. Existã douã documente - o scrisoare din 11.11.1247(!) şi o danie din 10.08.1279 -, care, chipurile, are susţine existenţa unei "cetãţi" (sic!) la Timişoara încã înainte de anul 1241. Cu o altã ocazie voi oferi o analizã detaliatã a acestor documente.
Sorin FORŢIU
Timişoara
26.03.2012
P.S. Pe "surse" aflu cã existã o "hârtie" semnatã de "cineva" (cine oare?) de la Institutul de studii banatice "Titu Maiorescu" (sic!) al Academei Române din Bucureşti, filiala Timişoara prin care se certificã aceastã datã (i.e. 1212). Vai ş-amar de istoria noastrã! (6.04.2012)
P.S. Pentru amãnunte despre autor -i.e. Sorin FORŢIU- consultaţi "Who's who în România", ediţie princeps, Editura Pegasus Press, Bucureşti, 2002, 736 pagini, ISBN 973-85848-0-9; pagina 237.
CONTACT E-MAIL | ALTE COMENTARII |
| |